Cristian Adomniţei, arest la domiciliu în dosarul „Albumul”. Decizia este definitivă

Curtea de Apel Iaşi a decis vineri, 14 mai, ca preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, să fie arestat la domiciliu în dosarul în care DNA îl acuză de favorizarea făptuitorului şi fals intelectual.  Aceeași soluție a fost luată și în cazul celorlalte trei persoane din dosar – Letiția Popa, Carmen Irimescu și Teodora Jinga.


Magistraţii ieşeni l-au audiat pe liderul liberat în cursul zilei de miercuri, în cadrul unei şedinţe care a durat aproximativ şase ore. După finalizarea audierilor, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Iaşi, Diana Micu Cheptene, a decis să amâne pentru joi pronunţarea unei soluţii.

La scurt timp după ce a ieşit din incinta Palatului de Justiţie din Iaşi, Cristian Adomniţei a mulţumit presei pentru a stat “alături de el” o zi întreagă, refuzând însă să facă vreo precizare referitoare la acuzaţiile care îi sunt aduse de procurorii DNA. UNul dintre avocaţii săi, Eduard Boz, la rândul său consilier judeţean din partea PNL, declara: “Nu ne doream o soluţie pripită, e un semn bun faptul că preşedintele completului a decis să-şi ia răgazul necesar pentru a analiza toate aspectele invocate atât de noi cât şi de Direcţia Naţională Anticorupţie. E bine primită această conduită.” 
Ionel Nechita, avocatul Teodorei Jinga şi a lui Carmei Irimescu a precizat că nu se impune arestarea în cazul unor infracţiuni de genul celor reţinute în acest dosar. “Până zilele trecute, practica judiciară la nivel naţional nu a permis luarea cele mai intruzive măsură preventivă pentru astfel de infracţiuni, considerate cu un grad de pericol redus”, a declarat Nechita. Teodora Jinga şi Carmen Irimescu sunt angajate în cadrul CJ Iaşi şi, potrivit procurorilor, alături de Cristian Adomniţei, ar fi încercat să ascundă o serie de ilegalităţi comise în instituţie referitor la un contract semnat cu SC Laser Co SRL, administrat de Letiţia Popa, inculpată şi ea în dosar şi fina primarului Gheorghe Nichita.


Ce acuzaţii le sunt aduse inculpaţilor

 

Potrivit anchetatorilor, firma Letiţiei Popa ar fi câştigat, în 2013, un contract prin care trebuia să realizeze mai multe articole de promovare a judeţului Iaşi.

Printre acestea se numărau şi 1.000 de albume de prezentare. Laser Co nu a reuşit să ducă la bun sfârşit contractul însă, cu toate acestea, angajaţii CJ ar fi întocmit un proces verbal de recepţie în care se menţiona în fals faptul că respectivele albume au fost predate. Ulterior, susţin procurorii, ar fi urmat o suită întreagă de falsuri, descoperită, la începutul acestui an, de către o echipă de audit de la CJ. Procurorii spun că auditorii ar fi fost “umiliţi” de către Cristian Adomniţei, care ar fi încercat să ascundă sub preş ilegalităţile privind furnizarea albumelor. Aceştia au mers însă la DNA şi l-au denunţat pe Adomniţei, acesta fiind şi reţinut pentru 48 de ore de procurorii.

Fina lui Nichita, declaraţii incriminatorii pentru Adomniţei

Potrivit motivării Tribunalul Iaşi, instanţă care a decis iniţial ca Adomniţei să fie cercetat sub control judiciar, Letiţia Popa, administratorul Laser Co, ar fi dat o serie de declaraţii în faţa instanţei care incriminează falsurile de la CJ Iaşi derulate în legătură cu contractul semnat cu firma sa. De pildă, Letiţia Popa a recunoscut în faţa judecătorilor că firma sa nu a livrat respectivele albume către CJ, chiar dacă în scriptele acestei instituţii acestea figurau ca fiind recepţionate.

Prejudiciul din acest dosar este estimat de procurorii DNA la peste 200.000 de lei, reprezentând contravaloarea sumei decontată în favoarea Laser Co pentru produsele ce nu au fost realizate în realitate. Tot în motivarea de la Tribunal se arată şi de ce judecătorii nu au dispus arestarea preventivă a lui Adomniţei şi a angajaţilor săi.

Gravitatea faptelor săvârşite de inculpaţi, potenţată de calitatea acestora, nu poate fi contestată de nicio perspectivă, însă raportat la panoplia faptelor incriminate de legea penală nu pot fi apreciate ca făcând parte din categoria celor mai grave infracţiuni, prin prisma atât a valorilor sociale protejate de lege şi a urmărilor acestor fapte, aspect care de altfel este reliefat în mod abstract prin pedepsele stabilite de legiuitor, or din perspectiva scopurilor măsurilor preventive, nu pot justifica ingerinţa manifestată de stat prin luarea celei mai grele măsuri preventive, respectiv cea a arestării preventive, sesizat fiind un aspect de disproporţionalitate şi nerezonabilitate“, se arată în motivare.

Un alt motiv invocat de judecători a fost şi cel al circumstanţelor personale, în motivare menţionându-se că cei patru inculpaţi „au studii superioare, vechime considerabilă în profesie şi fac parte din familii organizate, astfel nu se poate reţine concursul unei împrejurări care să releve faptul că aceştia, lăsaţi sub imperiul unei măsuri preventive mai blânde, ar reitera conduita infracţională“.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.