Secretele „Boierului” Condurache, formatorul de jurnalişti: contracte cu propria universitate și legături cu Securitatea

O firmă fondată de profesorul de jurnalism Daniel Condurache, considerat mentorul mai multor generaţii de ziarişti din România, a câştigat, prin încredinţare directă, un contract cu Politehnica din Iaşi, universitate unde acesta este prorector. Condurache s-a implicat, de-a lungul anilor, în mai multe firme care au eşuat, într-una dintre acestea fiind asociat alături de o companie controlată de Sorin Ovidiu Vîntu, scrie „Adevărul”


Daniel Condurache are 61 de ani, iar jumătate din viaţa sa s-a întrepătruns cu domeniul mass-media. Editorul celei mai vechi reviste studenţeşti din România, „Opinia Studenţească”, Condurache este specializat în domeniul tehnic, fiind, de altfel, profesor şi prorector al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi. În paralel, şi-a fructificat interesul din mass-media printr-o funcţie de profesor asociat al Departamentului de Jurnalism de la Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi.

Cariera didactică a mers în paralel cu afacerile. Pe lângă jurnalism şi industria tipografică, cel supranumit „Boierul“ a mai avut o tentativă de a reuşi pe piaţa afacerilor: o spălătorie de haine. În perioada în care cea mai mare firmă deţinută de Daniel Condurache, Print Multicolor (firmă prin care funcţiona o tipografie – n.r) se afla în declin şi rămânea datoare mai multor creditori, profesorul folosea o altă societate prin care atrăgea fonduri europene. În 2008, alături de Ovidiu Ambroş, un personaj ce a apărut, de-a lungul anilor, în mai multe firme deţinute de Daniel Condurache, profesorul a înfiinţat în Iaşi firma Antagos SRL.

Condurache deţinea, la momentul înfiinţării firmei, 70% din structura acţionariatului, în timp ce Ambroş avea restul de 30%. Antagos SRL a avut, iniţial, domeniul de activitate „comerţul cu ridicata”, însă, printr-o serie succesivă de cereri către Registrul Comerţului, a ajuns specializată în „spălarea şi curăţarea articolelor textile“. Se întâmpla în 2014, an în care Antagos aplica şi câştiga şi o finanţare europeană de circa 800.000 de lei, pentru tehnologizarea societăţii. Pe contractul de finanţare apare inclusiv numele profesorului Condurache.

Contractul cu universitatea

Antagos SRL a câştigat, în iunie 2014, un proiect Regio de investiţie în curăţenie, sănătatea populaţiei şi protejarea mediului. La începutul aceleiaşi luni, Condurache cedează 40 din cele 70 de părţi sociale deţinute în firmă, acţionar majoritar rămânând Ovidiu Ambroş, cu 70% din acţiuni. Pe 13 octombrie 2014, după ce firma îşi schimbase domeniul de activitate şi câştigase deja banii europeni, Condurache şi Ambroş merg din nou la Registrul Comerţului, profesorul renunţând, de data aceasta, la orice pretenţie de la firma aflată în plină dezvoltare.

Ambroş, fostul asociat al lui Condurache, nu a putut fi contactat, în timpul documentării acestui material. Caracterizat de surse din anturajul dascălului ca un „apropiat“ al acestuia, Ambroş a fost, de-a lungul anilor, în rândul asociaţilor sau administratorilor mai multor firme în care s-a regăsit şi Condurache. Două exemple sunt Print Multicolor şi Opinia Studenţească, ambele aflate în proceduri de insolvenţă sau faliment. Potrivit unor documente oficiale obţinute de „Adevărul”, Antagos SRL are un punct de lucru la aceeaşi adresă la care a avut sediul, în trecut, Print Multicolor: Strada Bucium nr. 34, Iaşi.

După ce, în iunie 2014, societatea înfiinţată de Condurache primeşte finanţarea europeană, în septembrie acelaşi an au loc două licitaţii pentru cumpărarea de echipamente de spălătorie de circa 800.000 de lei. Achiziţia se face de la două firme, una suedeză şi una românească. Potrivit bilanţului din 2014, Antagos SRL avea un singur angajat, datele aferente lui 2015 nefiind încă publicate pe site-ul ministerului de resort.

 

După ce firma este utilată pentru noul profil de activitate, Antagos SRL începe să câştige contracte de încredinţare directă, patru publicate, până în prezent, pe site-urile specializate. Unul dintre contracte este cel semnat, în 19 iunie 2015, cu Politehnica din Iaşi. Atunci, universitatea la care Condurache este prorector oferea, prin încredinţare directă, 49.500 de lei, echivalentul a peste 10.000 de euro, firmei fondate de dascăl. Contractul presupunea spălarea a 30.000 de kilograme de haine, în principal din campusul studenţesc „Tudor Vladimirescu”, deţinut de Universitatea Tehnică. Preţul de spălare per kilogram a fost stabilit la 1,65 de lei. Contactat telefonic, rectorul universităţii, Ion Giurma, a precizat că nu ştie nimic despre contractul câştigat la unitatea de învăţământ de firma fondată de unul dintre prorectorii săi.

În octombrie şi noiembrie 2015, aceeaşi firmă mai primeşte, tot prin încredinţare directă, trei contracte de la Casa de Cultură a Studenţilor. În această instituţie activează, de mulţi ani, revista „Opinia Studenţească”, editată de acelaşi Condurache. Cele trei contracte presupuneau oferirea de servicii de spălare şi curăţare a unor costume tradiţionale – ii, cămăşi sau sumane. Pentru unul dintre contracte, de pildă, firma Antagos a primit 44,35 de lei pentru fiecare dintre cele 48 de costume spălate. Celelalte două contracte au însumat sub 1.000 de lei.

Explicaţiile profesorului

La solicitarea „Adevărul”, Daniel Condurache a remis în scris o serie de lămuriri cu privire la suspiciunile care planează asupra contractului dintre universitate şi firma pe care a înfiinţat-o: „Am cesionat acţiunile pe care le deţineam la firmă în momentul în care aceasta şi-a schimbat domeniul de activitate (spălătorie uscată textilă), domeniu care nu mă interesa (în prealabil, firma a avut domenii de activitate de comerţ cu ridicata şi transport mărfuri – n.r.). Preocupările mele sunt din alte zone. Nu am făcut parte, pe durata mandatului de prorector, din nici o comisie de licitaţie sau atribuire directă. Interesându-mă ulterior am aflat că atribuirea s-a făcut după publicarea pe SEAP a ofertelor, în data de 11.06.2015, ora 09.00, cu un număr de cinci competitori, criteriul de departajare fiind preţul cel mai scăzut”.

„Valorile“ de la baza relaţiei cu Vîntu
Daniel Condurache a fost coleg de liceu cu Sorin Ovidiu Vîntu, dar şi parteneri de afaceri, la un moment dat, în Print Multicolor. Vîntu deţinea în această firmă, prin intermediari, mai bine de jumătate din acţiuni. Paravanul era firma Comac LTD, înregistrată în Cipru. Până în 2013, Comac şi Daniel Condurache deţineau 70%, respectiv 30% din acţionariatul Print Multicolor. Începând cu decembrie 2013, Condurache s-a obligat să achite 400.000 de euro, patru rate anuale egale, în schimbul acţiunilor deţinute de Comac LTD. Informaţia apare în Monitorul Oficial al României din februarie 2014. În prezent, Print Multicolor este în procedură de insolvenţă, iar debitele totale se ridică la aproximativ 1,9 milioane de lei. Pe lângă stat, printre debitori se mai numără: E.On Energie, firma de salubritate din Iaşi sau Laser Co, firma de la care a plecat ancheta DNA în cazul Consiliului Judeţean Iaşi.

Pe Condurache şi Vîntu îi leagă o relaţie închegată încă din perioada în care au fost colegi la un liceu din Roman. În timpul documentării acestui material, reporterii „Adevărul” au solicitat un punct de vedere şi de la Vîntu, însă acesta a refuzat să răspundă. La scurt timp după solicitarea remisă lui Vîntu, Condurache a sunat reporterii pentru a afla ce subiect documentează despre el. „Îl cunosc pe Sorin Ovidiu Vîntu de 45 de ani. Am fost colegi de liceu la Roman. Caracterizarea, dacă aş purcede să o fac, ar fi foarte lungă. Cum întrebarea bate în altă parte, răspund că nu am primit (direct sau indirect) bani de la Sorin Ovidiu Vîntu (nu am jucat la FNI, FNA, etc.) şi nu i-am oferit (direct sau indirect) niciodată bani. Această relaţie, veche, cu un om cu sănătatea şubredă, care s-a comportat demn după pedepsele administrate de justiţie (în comparaţie cu alte personaje din istoria recentă) are la bază alte valori şi nu este de interes public“, ne-a transmis
Condurache.

O legătură nedesluşită cu Securitatea
Numele lui Daniel Condurache apare într-o listă a persoanelor de sprijin a Securităţii, găsită la Revoluţie în biroul Mariei Ghiţulică, fost prim-secretar la Iaşi. Pe listă, în dreptul numelui „Daniel Condurache”, apare scris anul 1982 la „data aprobării”. Se scria despre Condurache că este lector la Institutul Politehnic, actuala Universitate „Gheorghe Asachi”. Interpelat de „Adevărul”, Condurache nu neagă apariţia numelui său pe acea listă, însă neagă orice legătură cu fosta Securitate. „Această listă (am văzut şi eu, la un moment dat, o copie) are o sumedenie de inexactităţi. Nu insist acum asupra lor. Nu mi-a cerut nimeni de la Securitate (nici înainte de 1989, nici după) sprijinul. Am chiar dovezi că am avut calitatea de urmărit, ceea ce nu e de mirare dată fiind activitatea mea din acea perioadă”.

Declaraţia de avere nu e la vedere
Într-un răspuns remis ziarului „Adevărul”, ANI reiterează obligativitatea persoanelor cu funcţii de conducere ale universităţilor de a-şi face publice declaraţiile de avere: „Precizăm că, potrivit legii, prorectorii universităţilor de stat sunt obligaţi să îşi facă publice declaraţiile de avere“. Declaraţia de avere a lui Daniel Condurache nu se regăseşte, însă, nici pe site-ul universităţii la care este prorector, nici pe portalul ANI dedicat acestor documente.

Explicaţia dascălului: „Am depus, în conformitate cu o hotărâre a Consliului de Administraţie, declaraţia mea de avere la biroul de resurse umane. Vă pot face un rezumat. Nu am depozite în bănci din ţară sau străinătate ( în afara cardului de salariu). Nu deţin în proprietate terenuri în ţară sau străinătate. Nu am bijuterii (în afara celor rămase de la defuncta mea soţie). Locuiesc într-un apartament de bloc. În perioada mandatului de prorector, 2014-2016, singurele mele venituri au provenit din activitatea de predare la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi şi la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. Din considerente de integritate în această perioadă nu am accesat granturi de cercetare din fonduri naţionale sau europene”. Condurache a fost, în trecut, guvernator al Rotary şi, din 2014, este cetăţean de onoare al municipiului Iaşi.

Articol publicat în Adevărul

Lasă un răspuns